De ce invatam sa cantam la vioara?
VIOARA - magia sunetului curat
Problematica începutului studiului viorii este vasta, din punct de vedere pedagogic necesitând o abordare atenta si plina de rabdare având în vedere ca aceasta perioada este de o reala importanta în formarea viitorului artist.
Realizarea unei baze solide, atât din punct de vedere tehnic cât si artistic, implica o multime de factori:
* relatia elevului cu profesorul
* strânsa colaborare a profesorului cu parintii copilului (mai ales la început)
* mediul de provenienta a copilului
* o buna pregatire atât din punct de vedere artistic cât si pedagogic a profesorului
Este bine ca, înca de la început, copilul sa învete sa-ti cultive o emisie sonora îngrijita si de asemenea o buna intonatie la vioara. Yehudi Menuhin afirma în legatura cu aceasta: "de îndata ce un copil poate face un lucru aproximativ bine, tine vioara fara cârcei si arcusul drept, încerc sa-i transmit un anumit sens al muzicii în asa fel încât sa-si gaseasca un scop în viata. Exista profesori care pretuiesc si mai mult inspiratia muzicala decât o tehnica corecta. Un copil trebuie însa sa urmareasca un tel în activitatea sa, dar daca sunt gata sa ma dovedesc suplu în aceasta directie voi continua sa consider tehnica si interpretarea ca doua surori siameze crescând împreuna."
Dar, el mai spune ca "daca un copil nu-si întelege instrumentul nu are rost sa-i ceri sa înteleaga muzica". In aceasta directie nu se poate gasi bucurie ci confuzie si neputinta. Pâna când între el si vioara nu se stabileste o oarecare intimitate, este inutil sa-i spui ca a cântat fals.
Metoda veche consta în a observa: "Do-ul dumitale e prea sus", iar bietul copil nu are altceva de facut decât sa-1 coboare. Dar pot exista nenumarate motive ca o nota sa fie prea sus, iar daca vrei sa-1 corectezi trebuie sa descoperi natura particulara a acestei dificultati. Este o chestiune elementara de deprindere a urechii? Sau calea între ureche si deget nu e bine stabilita în asa fel încât degetul nu-i în stare sa schimbe ceea ce suna neplacut pentru ureche? Sau poate degetul al doilea, al treilea sau al patrulea nu e suficient de flexibil pentru a gasi centrul notei.
Trebuie subliniata importanta însusirii corecte a acestor prime deprinderi, de ele depinzând un cântat sanatos la vioara, fara crispari sau greutati in emiterea sunetului, o intonatie buna, clara si o mânuire usoara a arcusului. Acestea se învata gradat, necesitând o atenta supraveghere din partea profesorului care va putea îndeparta cu rabdare eventualele greseli.
CONCLUZIE
Studiul viorii trebuie abordat treptat, cu atentie, sub îndrumarea unui profesor competent. însusirea primelor deprinderi necesita o atentie în plus, deoarece au rol de o deosebita importanta în dezvoltarea tehnicii mâinii drepte cât si a mâinii stângi.
Elevul va trebui sa invete de-a lungul acestor ani, sa studieze cu rabdare, zilnic, pentru ca "pic cu pic se aduna".
De asemenea, va trebui sa-si cultive o educatie generala cât mai vasta în paralel cu studiul viorii deoarece aceasta îi poate usura munca depusa în studiul violonisticii.
Rolul profesorului în parcurgerea lungului dram pe calea afirmarii artistice este esential.
Cu rabdare si întelegere parinteasca el poate ghida micul violonist pe cale cea grea pe care acesta si-a asumat-o, si împreuna, profesor si elev vor ajunge la capat, fiecare îmbogatit cu o experienta care-si va spune cuvântul mai departe.
Problematica începutului studiului viorii este vasta, din punct de vedere pedagogic necesitând o abordare atenta si plina de rabdare având în vedere ca aceasta perioada este de o reala importanta în formarea viitorului artist.
Realizarea unei baze solide, atât din punct de vedere tehnic cât si artistic, implica o multime de factori:
* relatia elevului cu profesorul
* strânsa colaborare a profesorului cu parintii copilului (mai ales la început)
* mediul de provenienta a copilului
* o buna pregatire atât din punct de vedere artistic cât si pedagogic a profesorului
Este bine ca, înca de la început, copilul sa învete sa-ti cultive o emisie sonora îngrijita si de asemenea o buna intonatie la vioara. Yehudi Menuhin afirma în legatura cu aceasta: "de îndata ce un copil poate face un lucru aproximativ bine, tine vioara fara cârcei si arcusul drept, încerc sa-i transmit un anumit sens al muzicii în asa fel încât sa-si gaseasca un scop în viata. Exista profesori care pretuiesc si mai mult inspiratia muzicala decât o tehnica corecta. Un copil trebuie însa sa urmareasca un tel în activitatea sa, dar daca sunt gata sa ma dovedesc suplu în aceasta directie voi continua sa consider tehnica si interpretarea ca doua surori siameze crescând împreuna."
Dar, el mai spune ca "daca un copil nu-si întelege instrumentul nu are rost sa-i ceri sa înteleaga muzica". In aceasta directie nu se poate gasi bucurie ci confuzie si neputinta. Pâna când între el si vioara nu se stabileste o oarecare intimitate, este inutil sa-i spui ca a cântat fals.
Metoda veche consta în a observa: "Do-ul dumitale e prea sus", iar bietul copil nu are altceva de facut decât sa-1 coboare. Dar pot exista nenumarate motive ca o nota sa fie prea sus, iar daca vrei sa-1 corectezi trebuie sa descoperi natura particulara a acestei dificultati. Este o chestiune elementara de deprindere a urechii? Sau calea între ureche si deget nu e bine stabilita în asa fel încât degetul nu-i în stare sa schimbe ceea ce suna neplacut pentru ureche? Sau poate degetul al doilea, al treilea sau al patrulea nu e suficient de flexibil pentru a gasi centrul notei.
Trebuie subliniata importanta însusirii corecte a acestor prime deprinderi, de ele depinzând un cântat sanatos la vioara, fara crispari sau greutati in emiterea sunetului, o intonatie buna, clara si o mânuire usoara a arcusului. Acestea se învata gradat, necesitând o atenta supraveghere din partea profesorului care va putea îndeparta cu rabdare eventualele greseli.
CONCLUZIE
Studiul viorii trebuie abordat treptat, cu atentie, sub îndrumarea unui profesor competent. însusirea primelor deprinderi necesita o atentie în plus, deoarece au rol de o deosebita importanta în dezvoltarea tehnicii mâinii drepte cât si a mâinii stângi.
Elevul va trebui sa invete de-a lungul acestor ani, sa studieze cu rabdare, zilnic, pentru ca "pic cu pic se aduna".
De asemenea, va trebui sa-si cultive o educatie generala cât mai vasta în paralel cu studiul viorii deoarece aceasta îi poate usura munca depusa în studiul violonisticii.
Rolul profesorului în parcurgerea lungului dram pe calea afirmarii artistice este esential.
Cu rabdare si întelegere parinteasca el poate ghida micul violonist pe cale cea grea pe care acesta si-a asumat-o, si împreuna, profesor si elev vor ajunge la capat, fiecare îmbogatit cu o experienta care-si va spune cuvântul mai departe.
NOU! Evaluari gratuite
Grupul de Copii Bravissimo organizeaza periodic sedinte de evaluare GRATUITE, sedinte ce va ofera sansa de a afla daca copilul dvs are sau nu talent la muzica.Va asteptam sa descoperim impreuna vedeta din copilul dvs!
Inscrierea si participarea la aceste sedinte sunt GRATUITE si nu implica nici o obligatie din partea dvs. Cei interesati ne pot contacta la
Cursuri de muzica
Informatii si inscrieri
Ne puteti contacta la numerele de telefon:0745.46.46.25 / 0771.716.228
sau pe mail:
copiiibravissimo@gmail.com
Va puteti inscrie chiar acum, completand
FORMULARUL DE INSCRIERE
Ne gasiti aici:
